„Încurajăm Guvernul să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din fondurile de redresare economică pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie.” afirmă reprezentanţii Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România, Asociaţia Cluster pro-nZEB, Consiliului Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociaţiei QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din România, Patronatul Societăţilor de Construcţii, Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România şi Asociaţiei pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri – ROENEF, în comunicatul transmis presei.
„Investiţie cu impact major în economie.
Fiecare euro investit în renovarea clădirilor returnează în economie cel puţin alţi 4 din beneficii conexe asociate, ceea ce face dezvoltarea acestei zone una dintre cele mai bune direcţii pentru revenirea economică a României.”
„Locuri de muncă suplimentare.
Fiecare miliard investit produce, în medie, 20.000 de locuri de muncă noi în economie până în 2030, conform unui studiu realizat de Building Performance Institute in Europe. Eficientizarea economică a clădirilor este o activitate intensivă din punct de vedere al utilizării forţei de muncă, ceea ce contribuie la reducerea şomajului „
Facturi mai mici.
„Creşterea eficienţei energetice a clădirilor înseamnă că acei cetăţeni care vor beneficia de ea vor plăti facturi mai mici pentru asigurarea confortului în locuinţele lor.”
Sprijinirea producătorilor de materiale și echipamente.
„Alocarea unei sume consistente pentru eficientizarea energetică a clădirilor înseamnă şi un impuls pentru acele industrii care produc materiale şi echipamente necesare reducerii consumului energetic. Acestea se numără printre cele mai importante din ţara noastră, iar stimularea lor are un impact pe termen lung asupra industrializării României”.
Respectarea legislației la nivel european.
„Ţara noastră are obligaţii de respectat – inclusiv legale – atât la nivel european cât şi din legislaţia internă, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ratei de renovare a clădirilor. Astfel, reducerea emisiilor de carbon cu 55% sau 60% până în 2030, dublarea ratei de renovare a clădirilor stabilită prin ‘Valul de Renovare’ lansat de Comisia Europeană pe 14 octombrie 2020, precum şi alte angajamente europene, vor fi foarte dificil de îndeplinit dacă nu folosim fondurile europene, incluzând aici pe cele pe care le putem cere prin Planul de Rezilienţă şi Redresare”.
Respectarea legislației interne.
„Nu vom putea respecta această lege (Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, actualizată în 2020) fără investirea unor sume consistente, pe care e preferabil să le aducem în primul rând din surse europene, nu naţionale. Ar fi de menţionat şi observaţiile Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice transmise de Comisia Europeană la, care a cerut României planuri mai ambiţioase pentru renovarea clădirilor”, arată patronatele.
Reducerea poluării.
„Consumul crescut de energie are contribuţia sa la fenomenul poluării, fenomen care afectează o bună parte a populaţiei României. Poluarea provoacă peste 20.000 de decese anual la nivel naţional, precum şi îmbolnăviri neletale care afectează activitatea unor comunităţi întregi. În mediul rural în special, va reduce masiv poluarea mediului rezultată din arderea lemnelor de foc, reducând totodată nevoia tăierii copacilor în acest scop”, potrivit patronatelor.
Ca o concluzie :
”Clădirile renovate din punct de vedere energetic au efecte pozitive asupra celor care trăiesc, se vindecă, învaţă sau muncesc în mediul creat la interiorul lor. Astfel, conform aceluiaşi studiu BPIE menţionat mai sus, o clădire eficientizată energetic:
– creşte productivitatea angajaţilor cu 12%,
– reduce zilele de spitalizare cu 11% pentru fiecare pacient şi
– scade durata în care un angajat bolnav se reface în propria locuinţă pentru a reveni la muncă.
De asemenea, o şcoală renovată sporeşte semnificativ performanţele şcolare ale copiilor – ei nu doar că beneficiază de confort termic sporit, dar şi de o calitate a aerului îmbunătăţită, în condiţiile în care studiile arată că în încăperile cu aer viciat copiii au un nivel scăzut de concentrare şi se pot îmbolnăvi”, spun acestea.
